Daca maine moare, arcuit in soare
Coasta unui cal calarit calare
Daca totusi maine soarele rasare
Calul nu se duce, el e tot calare

Daca maine moare calul meu de mare
Unduit pe val ca o cugetare
Plansul o sa-l aflu sterpelit in zare
Calul iar se duce-n goana lui cea mare

Daca maine floarea e un pic mai floare
Calului ce-i merge trapu-n departare
O sa-i dau sa bea apa de la mare
Calaritul are gust de spini si sare

Daca maine mama plansa-ntrebatoare
Vrea sa mane calul catre-aplecatoare
Mama mea cea buna, mama mea cea tare
Mana-l inapoi catre val si mare

Daca maine calul rataci-ntr-o stare
Nefireasc-asa, cum e-ntreaga mare
Eu o las pe mama ca pe-o intrebare
Si ma sui pe calul calarit calare

Oricate poezii as scrie despre mama
Cu siguranta n-ar fi de ajuns
Oricate poze ti-as mai pune-n rama
Tot ar ramane chipuri de ascuns.

Oricate lacrimi as vedea la tine mama
O sa-ti ramana una singura de plans
Oricate ganduri te-ar strabate-m taina
Nu mi le-ai spune, ar fi de nepatruns.

Oricate vorbe tanguiesc eu mama
Si cum le-as pune, parca le vorbesc
Doar una singura e tare ca o stana
Si asta-i sigur: te iubesc!