Cămara roz

Author: Iulian /



Sunt obsedat. Obsedat şi obscur. Închis într-o cameră fără ferestre şi totuşi mai văd câte-o licărire de rază a soarelui, pătrunsă printre crăpăturile dintre cărămizi. Mi-am smuls o unghie şi cu ea îmi tai pielea de pe mână. Încerc să scriu ceva, dar în balamucul ăsta de idei nu găsesc nimic interesant. Ideile sunt nişte sunete care fac sex între ele, mai meditează din când în când, iar după orgasm se întorc pe o parte, îşi aprind o ţigară, desfac o bere la cutie, beau şi rîgîie. Regretabil e că zgomotul ăsta infernal e linişte pură, claustrată pînă şi ea între oasele capului. E ca şi cînd am urechile lipite. Iar ochii văd atomii de pe fiecare petec de perete.
L-am invitat pe Dumnezeu în vizită, mă tot refuză, zice că sunt derbedeu. "Da' ce-am făcut domnule de mă faci derbedeu, nu vezi că mi s-a lipit curu' de stat pe podeaua asta de ciment?" i-am zis. Şi i-aş mai fi zis, dar n-am avut timp, era ora mesei. Zărisem o furnică, am alergat-o cu unghia smulsă, ca să mă joc de-a şoarecele şi pisica. Avea un gust de nămol, ieri am avut la cină un pic de pe un colţ de cameră.
Ia te uită, a venit Blană: "marş mă de-aici, nu vezi că mă întrerupi de la masă?". Blană e jumătate de cîine, nu ştiu pe unde tot intra în casă. "Mai adineauri ţi-am dat o muscă întreagă, nesătulule!". Se face pulbere cînd îi spun aşa, o pulbere galbenă, ca un gălbenuş de....nu mai ştiu cum se numeşte, îl face găina. Găinaţ...cred!
Aseara am visat că e ziuă. Şi că e ziua mea, că mă ceartă mama că am întarziat la şcoală cu bomboanele. Eram pionier, mergeam la practică. Odată ne-am dus la sfeclă, o scoteam din pămînt cu mîinile goale. Am vrut să fumez, furasem Carpaţi de la tata, vreo două nu mai multe. Am fugit pe deal chiar în spatele C.A.P.-ului. Şefii făceau grătar. În dreapta lor era aşa un fel de cămară din sîrmă şi pe nişte pari întinşi cîrnaţi, roz, ca şi cefele şefilor. "Gata, îi fur" mă gîndeam, "la noapte dau lovitura". M-am dus acasă, mi-am facut un cîrlig şi am pornit către CAP, am sărit gardul, păşind cu noduri în gît, am ajuns la îngrăditura de sîrmă, am băgat cîrligul şi la un moment dat aud paznicul: "Bă... care eşti acolo, futu-ţi mama ta? stai aşa că dau cîinii pă tine!" am pus mîna pe cîrnat şi am tras pînă s-a terminat tot, l-am luat în braţe şi am taiat-o acasă. La lumină mi-am dat seama că nu era cîrnat, era un furtun de irigaţii. De culoare roz. Şi Blană e roz din cînd în cînd, îmi face pofta cîteodată.
O fi venit seara? O fi venit nopatea? Stai s-o chem....

0 comentarii: